În urma vastei mediatizări a incidentului din Ungaria, am urmărit două publicaţii locale pentru a vedea gradul de acoperire al subiectelor ce pot constitui situaţii de risc pentru mediu în plan local.
Pentru o imagine mai bună asupra importanţei pe care o au temele ecologice în presa locală am ales să urmăresc conform criteriului proximităţii spaţiale şi temporale, relatările despre poluarea din kilometrul 4-5 din data de 30 octombrie în ziarele Cuget Liber şi Telegraf.
Timp de două săptămâni în prima publicaţie au apărut trei articole în zilele de întâi,doi şi şase noiembrie.În ziarul Telegraf în aceeaşi perioadă au apărut 2 articole în zilele de întâi şi doi noiembrie.
Relatările din presă despre eveniment
Marti, 02 Noiembrie 2010
100.000 de lei amendă pentru Oil Terminal
Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) - Comisariatul Judeţean Constanţa au amendat societatea Oil Terminal cu 100.000 de lei pentru poluarea cu hidrocarburi produsă în noaptea de sâmbătă. Reamintim că, sâmbătă, la miezul nopţii, locuitorii de pe strada Th. Speranţia, din cartierul constănţean Km 4-5, au descoperit, cu uimire, că strada lor a fost acoperită de mai multe tone de păcură, scurse dintr-o conductă Oil Terminal, avariată de hoţii de motorină. „Poluarea s-a datorat unei tentative de furt de motorină din conductă”, declara, la o zi după producerea poluării, managerul general al Oil Terminal, Silviu I. Wagner. El a adăugat că, în loc să perforeze conducta de motorină, hoţii au găurit conducta de transport păcură. După ce şi-au dat seama de greşeală, au plecat de la faţa locului. Păcura a continuat să curgă, acoperind, în scurt timp, întreaga zonă. „A fost acoperită cu hidrocarburi o suprafaţă de aproximativ 300 de metri pătraţi. Din fericire, a fost afectată o zonă carosabilă, ceea ce a uşurat efortul de izolare a păcurei şi de curăţare a zonei. Cu ajutorul vidanjelor, am reuşit să curăţăm întreaga zonă, fără să fie afectat vreun localnic”, a mai declarat Silviu I. Wagner. Din păcate, câteva tone de păcură s-au scurs în sistemul de canalizare pluvială al municipiului Constanţa. Produsul petrolier a ajuns în acvatoriul portuar prin dana 84, în zona Comvex, unde Administraţia Portului Constanţa a montat baraje antipoluante.
AGENŢII DE PAZĂ PROTESTEAZĂ. Conducerea Oil Terminal a suportat cheltuielile de depoluare şi plata amenzii, însă acestea vor fi imputate firmei de pază Cameleon Sistems, ai cărei angajaţi ar fi trebuit să asigure paza conductelor cu produs petrolier. „De la începutul acestui an, am avut şase furturi din conducte. Din acest motiv, în urmă cu două săptămâni am trimis o notificare către societatea de pază prin care anunţam că reziliem contractul, începând cu 1 noiembrie, pentru neîndeplinirea sarcinilor”, a declarat Silviu Wagner. După ce au aflat de rezilierea contractului, angajaţii SC Cameleon Sistems au protestat, ieri, în faţa sediului Oil Terminal. „Pe durata colaborării cu firma de pază, am pus la dispoziţia conducerii acesteia un birou în sediul companiei noastre, pentru a-şi desfăşura activitatea. Agenţii de pază au protestat, practic, în faţa sediului firmei de pază, pentru că nu şi-au mai primit salariile de aproximativ două luni”, a declarat managerul Oil Terminal. Reprezentanţii firmei de pază Cameleon Sistems nu au putut fi contactaţi pentru a obţine un punct de vedere referitor la protestul angajaţilor şi la rezilierea contractuluAm monitorizat timp de două săptămâni presa locală pentru a vedea în ce măsură aceasta a oferit informaţii despre fenomenul de poluare petrecut sâmbătă, 30 octombrie pe strada Th Speranţia din Constanţa.
Luni, 01 Noiembrie 2010
Hoţii de motorină au încurcat ţevile.Străzile Constanţei, acoperite de păcură
Locuitorii străzii Theodor Speranţia, din cartierul constănţean Kilometrul 4-5, au avut parte de un adevărat şoc când au văzut un lac de păcură în faţa locuinţelor lor. Sâmbătă noaptea, mai multe tone de păcură s-au revărsat dintr-o conductă de transport aparţinând societăţii Oil Terminal (aflată în apropierea străzii Theodor Speranţia) şi au acoperit întreaga zonă. „Poluarea s-a datorat unei tentative de furt de motorină din conductă. În jurul orelor 22.00 - 23.00, nu ştim sigur, anumite persoane au intervenit asupra conductei. Pentru a ajunge la aceasta, au săpat, cu ajutorul unor utilaje speciale, o groapă”, a declarat managerul general al Oil Terminal, Silviu I. Wagner. El a adăugat că, în loc să perforeze conducta de motorină, hoţii au găurit conducta de transport păcură. După ce şi-au dat seama de greşeală, au plecat de la faţa locului, nu înainte, însă, de a încerca să acopere, cât de cât, groapa. Păcura a continuat să curgă, acoperind, în scurt timp, întreaga zonă. „A fost acoperită cu hidrocarburi o suprafaţă de aproximativ 300 de metri patraţi. Din fericire, a fost afectată o zonă carosabilă, ceea ce a uşurat efortul de izolare a păcurei şi de curăţare a zonei. Cu ajutorul vidanjelor, am reuşit să curăţăm întreaga zonă, fără să fie afectat vreun localnic. De asemenea, au fost luate măsuri de depoluare şi pentru porţiunile mici de pământ pe care s-au scurs hidrocarburile”, a mai declarat Silviu I. Wagner.
• ACVATORIUL PORTUAR, AFECTAT • Dacă locuitorii au scăpat, de această dată, de poluare, nu acelaşi lucru se poate spune despre acvatoriul portuar. Potrivit unui comunicat al Regiei Autonome Judeţene de Apă (RAJA) Constanţa, câteva tone de păcură s-au scurs în sistemul de canalizare pluvială al municipiului. În urma intervenţiei rapide a angajaţilor RAJA, s-a reuşit delimitarea zonei poluate, prin închiderea vanelor de legătură cu staţia de pompare SP0 şi Staţia de Epurare Constanţa Sud, astfel că acestea nu au fost afectate de scurgerea păcurei. Produsul petrolier scurs în sistemul de canalizare pluvială a ajuns, însă, în acvatoriul portuar prin dana 84, în zona Convex, unde Administraţia Portului Constanţa a montat baraje antipoluante. În aceeaşi dană, la sfârşitul lunii septembrie, a mai avut loc o poluare cu păcură, ca urmare a unei avarii CET Palas. În urma cercetărilor, urmează să fie stabilită cantitatea de produs petrolier scursă. „Toate cheltuielile de depoluare vor fi imputate firmei Cameleon Sistems, care ar fi trebuit să asigure paza conductelor. De altfel, contractul cu această societate a fost reziliat”, a declarat managerul general al Oil Terminal, precizând că, în acest an, numărul tentativelor de furt din conductele cu motorină a crescut.
Poluare cu păcură în cartierul Km. 4-5( Luni 1 noiembrie)
Andreea PERHAIŢĂ
Sâmbătă, 30 octombrie, în jurul orei 22,00, în urma unei avarii la conducta de transport păcură aparţinând Oil Terminal, în apropierea străzii Theodor Speranţia, câteva tone de păcură s-au scurs în sistemul de canalizare pluvială de pe stradă. Imediat, la faţa locului au ajuns reprezentanţii ISU Dobrogea, S.C. RAJA S.A. Constanţa şi Oil Terminal, care au şi demarat acţiunile de depoluare. În urma intervenţiei rapide, s-a reuşit delimitarea zonei poluate, în sensul că au fost închise vanele de legătură cu staţia de pompare SP0 şi Staţia de Epurare Constanţa Sud, astfel că cele două locaţii nu au fost afectate de poluare.
Cantitatea de produs petrolier scursă în sistemul de canalizare pluvială a ajuns în acvatoriul portuar prin dana 84, în zona Convex, unde Administraţia Portului Constanţa a montat baraje antipoluante. Pe strada Theodor Speranţia, cei de la Oil Terminal au intervenit cu materiale absorbante şi au vidanjat sistemul de preluare a apelor pluviale din zonă.
„În urma cercetărilor efectuate împreună cu reprezentanţii Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral, se va stabili cantitatea de produs petrolier scursă. În cursul zilei de duminică, 31 octombrie, s-a lucrat intens pentru depoluarea şi ecologizarea sistemului de preluare a apelor pluviale şi a acvatoriului portuar, dana 84. Respectând principiul european «Poluatorul plăteşte», toate aceste acţiuni, dar şi materialele absorbante necesare vor fi suportate financiar de către Oil Terminal”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, purtătorul de cuvânt al S.C. RAJA S.A., Irina Oprea
Amendă de un miliard de lei vechi pentru poluarea din Km. 4-5(Marţi 2 noiembrie)
Florentina DUMITROV
Garda de Mediu Constanţa a amendat, ieri, compania Oil Terminal, căreia îi aparţinea conducta de transport păcură, sursa poluării produsă sâmbătă, 30 octombrie, în cartierul Km. 4-5. „A fost vorba de o poluare apreciabilă. Grav este şi faptul că păcura a ajuns în reţeaua de canalizare pluvială, astfel că de fiecare dată când va ploua, va ajunge în acvatoriul Portului Constanţa”, a declarat pentru „Cuget Liber” Vasile Petro, comisar şef Garda de Mediu. Totodată, instituţia a dispus firmei private să cureţe zona afectată de pe strada Theodor Speranţia până la sfârşitul săptămânii.
Încă o poluare cu hidrocarburi în Km 5
Romii din Km. 5 au „curăţat“ staţia de epurare RAJA de motorina scursă(6 noiembrie)
Andreea PERHAIŢĂ
Incidentul a fost provocat de o instalaţie artizanală de furat combustibil
În cursul dimineţii de vineri, 5 noiembrie, în jurul orei 7,00, angajaţii S.C. RAJA S.A. de la staţia de epurare Constanţa Sud din Km. 5 au constatat la nivelul staţiei o poluare cu hidrocarburi. Bazinul în care se deversa produsul petrolier a fost izolat prin manevre de vane, pentru a nu exista riscul poluării întregii staţii cu hidrocarburi. Din primele analize efectuate s-a stabilit că este vorba de o cantitate apreciabilă de motorină, ce se scurgea prin sistemul pluvial de canalizare din Km. 5. Reprezentanţii Secţiei Canal au început imediat verificarea reţelei din zonă şi au stabilit că hidrocarburile proveneau de la o conductă Oil Terminal de transport motorină, de pe strada Amurgului. La faţa locului a fost descoperită o instalaţie artizanală de furat combustibil montată prin sistemul de canalizare ce trece prin apropierea conductei de transport motorină. În zonă, s-au deplasat mai multe echipe de intervenţie de la Oil Terminal şi Poliţie, care au început verificările. Prima măsură luată a fost decopertarea conductei de transport combustibil şi anularea instalaţiei artizanale.
La nivelul staţiei de epurare Constanţa Sud, după ce s-au luat măsurile de izolare a poluării, s-a intervenit cu vidanje şi material absorbant puse la dispoziţie de Oil Terminal.
„În timpul efectuării acţiunilor de depoluare specifice, staţia de epurare a fost luată cu asalt, la propriu, de peste o sută de ţigani înarmaţi cu bidoane, găleţi, pet-uri şi chiar butoaie din plastic. Aceştia au sărit gardul de beton al staţiei, gard ce are o înălţime de aproximativ doi metri, şi aproape că au sărit în bazinul ce acumulase hidrocarburile, existând riscul major ca în orice moment unul dintre ei să se înece. În ciuda eforturilor angajaţilor staţiei, aceştia nu au putut fi opriţi, motiv pentru care s-a apelat la ajutorul Poliţiei, care a trimis la faţa locului mai multe echipaje. În urma intervenţiei lucrătorilor de Poliţie, s-a reuşit alungarea ţiganilor din staţia de epurare, care au lăsat în urma lor sute de recipiente din plastic, unele chiar pline cu motorină”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, purtătorul de cuvânt al S.C. RAJA S.A., Irina Oprea.
Observaţii
După perioada de două săptămâni de monitorizare în care am găsit cele cinci articole evenimentul nu a mai fost tratat în nici un articol.În schimb firma Oil Terminal a mai constituit subiectul unor articole din luna noiembrie.
Ceea ce a lipsit din relatări au fost declaraţiile oamenilor din zona afectată de deversarea de păcură şi riscurile la care se expun oamenii care locuiesc în zonele afectate de factori poluanţi şi posibile deversări ale acestora.Un alt element lipsă al articolelor îl reprezintă soluţiile pentru a preveni astfel de situaţii pe viitor.
Din fericire spre deosebire de situaţia din Ungaria în acest caz nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă cei ai căror conducte trec prin zona afectată dau vina pe firma de pază pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale,fără a-şi asuma măcar parţial responsabilitatea pentru cele întâmplate.
Nici măcar existenţa unui risc real de poluare, nu a determinat presa să dea o importanţă mai mare unor astfel de incidente, astfel încât să semnalizeze pericolul real pe care deversările de substanţe poluante îl reprezintă pentru mediu.
Concluzii
În acest caz la fel ca şi în cazul Ungariei din cauza lipsei de educaţiei privind riscul presa a tratat evenimentul nu ca o posibilă situaţie de risc, ci ca un subiect bun de exploatat şi construit materiale pe parcursul celor câteva zile care au urmat petrecerii evenimentului.
După cum am mai spus ceea ce lipseşte din aceste articole ca un aspect extrem de important este gradul de risc pe care îl prezintă pentru mediu un astfel incident.
În schimb toate articolele au pus un accent deosebit pe cauza evenimentului, încercarea rromilor din zonă de a fura combustibil din conducte şi dorinţa acestora de a-l obţine cărându-l cu bidoane şi sticle în timpul acţiunilor de depoluarea efectuate de personalul staţiei de epurare din zonă care a observat în dimineaţa de 5 noiembrie o poluare cu hidrocarburi.
Intervenţia rapidă a angajaţilor staţiei de epurare a limitat semnificativ efectele pe care acest accident ecologic l-ar fi putut avea asupra mediului şi implicit a locuitorilor din zonă.Nimeni nu vorbeşte despre ce consecinţele pe care lipsa unor mijloace adecvate de stopare a poluării le-ar fi avut.
Mai mult niciunul dintre articole nu redă prevederile legale şi sancţiunile pe care persoanele sau instituţiile ce se fac vinovate de poluarea trebuie să le suporte.Un cadru legislativ ar fi oferit şansa de a înţelege dacă sancţiunea aplicată firmei deţinătoare de conducte este suficientă, şi dacă o sancţiune nu ar trebui aplicată şi celor care deţin mijloace prin care ar putea construi instalaţii artizanale de sustras combustibil din conducte.
Atât în plan naţional ,cât şi în plan local nu există o presă ecologică consolidată, care să aibă capacitatea de a transmite avertismente credibile cu privire la risc.Lipsa experienţei privind situaţiile de risc ar putea fi o cauză a acoperiri superficiale, strict bazată pe evenimenţializare a diverselor subiecte despre problemele de mediu.
26.03.2011
Monitorizarea dezastrului ecologic din Ungaria în presă
În condiţiile schimbărilor socio-climatice, temele ecologice ar trebui să fie de o importanţă deosebită pentru toate tipurile de mijloace de informare în masă.
În urma incidentului petrecut în Ungaria la începutul lunii octombrie am urmărit pe parcursul a trei săptămâni reflectarea acestui eveniment în presa locală şi naţională,în scopul cunoaşterii importanţei acestui subiect pentru percepţia presei române asupra riscului privind accidentele
ecologice.
Am monitorizat ziarele”Cuget liber şi „România liberă” în perioada 6 octombrie 2010 –26 octombrie 2010.În această perioadă în ziarul local au apărut şapte articole, iar în cel naţional opt articole.
Ultimele articole cu priviere la accidentul ecologic din Ungaria apăreau la distanţă de patru zile în cele două publicaţii studiate pe 20 octombrie în Cuget liber,respectiv 16 octombrie în România liberă.
În două tabele voi prezenta principalele informaţii pe care atât presa locală cât şi cea naţională le-au oferit cu privire la incident.
Grila analiză a situaţiei a cuprins patru categorii:cauzele, efectele ,măsurile şi declaraţiile oficiale pe care segmentul de presă scrisă locală şi naţională le-a difuzat în urma evenimentului.Un alt element important a fost numărul de zile în care a apărut subiectul în presă corelat cu numărul de articole din perioada de monitorizare.
Observaţii
Timp de 12 zile în cotidianul local nu a apărut nicio informaţie cu privire la acest incident, iar în cel naţional informaţii privitoare la dezastru n-au fost prezentate timp de 14 zile.Acest lucru arată clar decalajul informaţional dintre interstiţiile şi nodurile reţea care deţin informaţia.
Un alt aspect este acela al faptului că cetăţenii nu sunt educaţi cu privire la risc, în ciuda faptului că sunt parte a structurilor europene şi că unii dintre ei au trecut printr-un astfel de risc şi în cazul Cernobâl.
Lipsa preocupării pentru educaţia privitoare la risc a autorităţilor şi a mijloacelor de informare are drept consecinţă ignorarea oricărei avertizări cu privire la un risc real de poluare, datorată lipsei de credibilitate a vectorilor care transmit informaţia.
Orientarea presei spre senzaţional şi politic este o altă cauză a lipsei de credibilitate privind riscul unor catastrofe naturale. Cu alte cuvinte jurnalişti trebuie să înveţe să împacheteze şi să asigure lichiditatea informaţiei în spaţiul public.Informaţia nu trebuie să nu genereze panică, ci planuri de prevenire şi reducere a efectelor unui eventual dezastru ecologic.Un exemplu relevant în acest caz sunt articolele referitoare la probabilitatea existenţei unei a doua deversări de substanţe chimice în urma unor noi fisuri observate la rezervorul de alumină,care deşi nu s-a produs a avut ca finalitate evacuarea locuitorilor din Kolontar în noaptea de vineri spre sâmbătă.
În România sigurele măsuri luate au fost cele de monitorizare a phului apelor, în rest am avut parte din nou de schimb de declaraţii şi replici menite nu să lămurească, ci să mărească confuzia în rândul populaţiei cu privire la consecinţele unei eventuale pătrunderi a substanţelor toxice în România prin Dunăre.
În urma incidentului petrecut în Ungaria la începutul lunii octombrie am urmărit pe parcursul a trei săptămâni reflectarea acestui eveniment în presa locală şi naţională,în scopul cunoaşterii importanţei acestui subiect pentru percepţia presei române asupra riscului privind accidentele
ecologice.
Am monitorizat ziarele”Cuget liber şi „România liberă” în perioada 6 octombrie 2010 –26 octombrie 2010.În această perioadă în ziarul local au apărut şapte articole, iar în cel naţional opt articole.
Ultimele articole cu priviere la accidentul ecologic din Ungaria apăreau la distanţă de patru zile în cele două publicaţii studiate pe 20 octombrie în Cuget liber,respectiv 16 octombrie în România liberă.
În două tabele voi prezenta principalele informaţii pe care atât presa locală cât şi cea naţională le-au oferit cu privire la incident.
Grila analiză a situaţiei a cuprins patru categorii:cauzele, efectele ,măsurile şi declaraţiile oficiale pe care segmentul de presă scrisă locală şi naţională le-a difuzat în urma evenimentului.Un alt element important a fost numărul de zile în care a apărut subiectul în presă corelat cu numărul de articole din perioada de monitorizare.
Observaţii
Timp de 12 zile în cotidianul local nu a apărut nicio informaţie cu privire la acest incident, iar în cel naţional informaţii privitoare la dezastru n-au fost prezentate timp de 14 zile.Acest lucru arată clar decalajul informaţional dintre interstiţiile şi nodurile reţea care deţin informaţia.
Un alt aspect este acela al faptului că cetăţenii nu sunt educaţi cu privire la risc, în ciuda faptului că sunt parte a structurilor europene şi că unii dintre ei au trecut printr-un astfel de risc şi în cazul Cernobâl.
Lipsa preocupării pentru educaţia privitoare la risc a autorităţilor şi a mijloacelor de informare are drept consecinţă ignorarea oricărei avertizări cu privire la un risc real de poluare, datorată lipsei de credibilitate a vectorilor care transmit informaţia.
Orientarea presei spre senzaţional şi politic este o altă cauză a lipsei de credibilitate privind riscul unor catastrofe naturale. Cu alte cuvinte jurnalişti trebuie să înveţe să împacheteze şi să asigure lichiditatea informaţiei în spaţiul public.Informaţia nu trebuie să nu genereze panică, ci planuri de prevenire şi reducere a efectelor unui eventual dezastru ecologic.Un exemplu relevant în acest caz sunt articolele referitoare la probabilitatea existenţei unei a doua deversări de substanţe chimice în urma unor noi fisuri observate la rezervorul de alumină,care deşi nu s-a produs a avut ca finalitate evacuarea locuitorilor din Kolontar în noaptea de vineri spre sâmbătă.
În România sigurele măsuri luate au fost cele de monitorizare a phului apelor, în rest am avut parte din nou de schimb de declaraţii şi replici menite nu să lămurească, ci să mărească confuzia în rândul populaţiei cu privire la consecinţele unei eventuale pătrunderi a substanţelor toxice în România prin Dunăre.
15.03.2011
Faleza constanţeană veche de peste un secol
Sonia-Sînziana Iliescu
Luna martie este una aniversară odată în plus pentru locuitorii Constanţei, deoarece la jumătatea lunii martie faleza oraşului va implini 117 ani de când a fost dată în folosinţă aşa cum o ştim astăzi.
« Constanţa contribuţii la istoricul oraşului » oglinda raţiunii de a exista a falezei
Una dintre cărţile care consemnează date despre oraş aşa cum arată în acea perioadă este Constanţa contribuţii la istoricul oraşului ,care descrie cu exactitate împrejurările care au dus la construirea bulevardului dinspre mare.
« Necesitatea ridicării oraşului la rang de staţiune balneară a început în 1879 când s-a aşezat piatra de temelie şi s-a realizat costisitor ,dar extrem de rapid ,numai în doi ani ,construirea celui mai impunător edificiu din vremea aceea ,hotelul Carol ,pentru care s-au cheltuit două milioane.Potrivit planului,în partea de sud a oraşului urma a se construi o promenadă care pleca de la Farul genovez,străbătea strada Ovidiu până în Piaţa Independenţei ,arteră care urma”să domine spre răsărit marea şi ,dinspre sud, portul”, să transforme promotoriul cu admirabilă deschidere spre mare, într-un loc de destindere, într-un frumos bulevard.
După 15 martie 1890 s-au dinamitat stâncile şi s-a degajat terenul lăsând vizitatorilor posibilitatea să admire direct largul nesfârşit al mării.Şaptezeci la sută din cantitatea de piatră extrasă de primărie cu această ocazie a fost folosită pentru a şoselui şi consolida bulevardul pe o lungime de 50 m. În 1892 ,se hotărăşte construirea unor „ziduri de susţinere a bulevardului dinspre mare şi a unei terase la picioarele zidului dispre mal, în largul bulevardului”.Paralel cu acţiunea de consolidare, în 1892 s-a trecut la înfrumuseţare, s-a prelungit, reparat şi construit în continuare un grilaj de fier.
Pe întreaga suprafaţă dintre bulevard şi mare s-au plantat arbori şi arbuşti ,s-au instalat bănci ,iar muzica militară delecta publicul în fiecare zi până la douăsprezece noaptea.
Până în 1894 s-a realizat cadrul natural şi civilizat pentru promenadă şi desfătare în ambianţa mării”
Proiectanţii şi-au atins scopul
Astăzi, după ce cadrul pentru plimbare şi desfătare a fost creat, singura muzică care animă atmosfera este cea a muzicanţilor amatori. Peisajul şi-a păstrat unicitatea ,oamenii fie ei locuitori sau turişti preferă încă acest loc pentru plimbare.Chiar şi în mijlocul iernii poţi vedea perechi de tineri sau mai puţini tineri admirând marea în toată splendoarea ei,
la câteva secunde diferenţă când valurile mării se suprapun culoarea ei se schimbă în verde, albastru sau chiar gri ,ca un contrast cu stâncile în culori sumbre de pe mal.
Exact la jumătate peisajul e dominat de clădirea impunătoare a Cazinoului din Constanţa
Puţin mai sus de cazinou, pe partea stângă se află un monument comemorativ din marmura, cu cruce de piatra pe care se afla agaţată o ancora „Marinarilor români cărora mormânt le este marea,In memoriam”
Cu amestecul său de antic şi modern,ca o delimitare între viaţă şi moarte, faleza cazinoului reprezintă doar o mică parte a istoriei frumosului oraş de la malul Mării
Negre. De acolo de sus, cei care un contribuit la acest proiect pot fi fericiţi că şi-au atins scopul, pentru că astăzi unul dintre cele mai frecventate locuri în ciuda vremii şi a succesiuni anotimpurilor şi anilor rămâne promenada finalizată în 1894.Astfel în mod inconştient demonstrăm din când în când că trecutul are valoarea şi frumuseţea lui nemuritoare.
Luna martie este una aniversară odată în plus pentru locuitorii Constanţei, deoarece la jumătatea lunii martie faleza oraşului va implini 117 ani de când a fost dată în folosinţă aşa cum o ştim astăzi.
« Constanţa contribuţii la istoricul oraşului » oglinda raţiunii de a exista a falezei
Una dintre cărţile care consemnează date despre oraş aşa cum arată în acea perioadă este Constanţa contribuţii la istoricul oraşului ,care descrie cu exactitate împrejurările care au dus la construirea bulevardului dinspre mare.
« Necesitatea ridicării oraşului la rang de staţiune balneară a început în 1879 când s-a aşezat piatra de temelie şi s-a realizat costisitor ,dar extrem de rapid ,numai în doi ani ,construirea celui mai impunător edificiu din vremea aceea ,hotelul Carol ,pentru care s-au cheltuit două milioane.Potrivit planului,în partea de sud a oraşului urma a se construi o promenadă care pleca de la Farul genovez,străbătea strada Ovidiu până în Piaţa Independenţei ,arteră care urma”să domine spre răsărit marea şi ,dinspre sud, portul”, să transforme promotoriul cu admirabilă deschidere spre mare, într-un loc de destindere, într-un frumos bulevard.
După 15 martie 1890 s-au dinamitat stâncile şi s-a degajat terenul lăsând vizitatorilor posibilitatea să admire direct largul nesfârşit al mării.Şaptezeci la sută din cantitatea de piatră extrasă de primărie cu această ocazie a fost folosită pentru a şoselui şi consolida bulevardul pe o lungime de 50 m. În 1892 ,se hotărăşte construirea unor „ziduri de susţinere a bulevardului dinspre mare şi a unei terase la picioarele zidului dispre mal, în largul bulevardului”.Paralel cu acţiunea de consolidare, în 1892 s-a trecut la înfrumuseţare, s-a prelungit, reparat şi construit în continuare un grilaj de fier.
Pe întreaga suprafaţă dintre bulevard şi mare s-au plantat arbori şi arbuşti ,s-au instalat bănci ,iar muzica militară delecta publicul în fiecare zi până la douăsprezece noaptea.
Până în 1894 s-a realizat cadrul natural şi civilizat pentru promenadă şi desfătare în ambianţa mării”
Proiectanţii şi-au atins scopul
Astăzi, după ce cadrul pentru plimbare şi desfătare a fost creat, singura muzică care animă atmosfera este cea a muzicanţilor amatori. Peisajul şi-a păstrat unicitatea ,oamenii fie ei locuitori sau turişti preferă încă acest loc pentru plimbare.Chiar şi în mijlocul iernii poţi vedea perechi de tineri sau mai puţini tineri admirând marea în toată splendoarea ei,
la câteva secunde diferenţă când valurile mării se suprapun culoarea ei se schimbă în verde, albastru sau chiar gri ,ca un contrast cu stâncile în culori sumbre de pe mal.
Exact la jumătate peisajul e dominat de clădirea impunătoare a Cazinoului din Constanţa
Puţin mai sus de cazinou, pe partea stângă se află un monument comemorativ din marmura, cu cruce de piatra pe care se afla agaţată o ancora „Marinarilor români cărora mormânt le este marea,In memoriam”
Cu amestecul său de antic şi modern,ca o delimitare între viaţă şi moarte, faleza cazinoului reprezintă doar o mică parte a istoriei frumosului oraş de la malul Mării
Negre. De acolo de sus, cei care un contribuit la acest proiect pot fi fericiţi că şi-au atins scopul, pentru că astăzi unul dintre cele mai frecventate locuri în ciuda vremii şi a succesiuni anotimpurilor şi anilor rămâne promenada finalizată în 1894.Astfel în mod inconştient demonstrăm din când în când că trecutul are valoarea şi frumuseţea lui nemuritoare.
06.03.2011
Dacă vrei să fii iubit, iubește II
Cineva m-a întrebat odata dacă am iubit şi am răspuns că da.Surprinzător a fost ca în şirul întrebărilor să urmeze de unde ştii? Atunci am rămas mută n-am ştiut ce să spun am vorbit despre chimie, devotament şi multe altele .Acum la câteva luni bune de atunci, mă întreb dacă faptul că mă mai gândesc din când în când la acea persoană e un răspuns sau o reacţie la tot ceea ce nu am apucat să-i spun.Cel pe care afirmam atunci că l-am iubit, pare să nu fi uitat nici el uşor prin ce am trecut.Spun că pare, pentru că de ceva timp fiecare dintre noi şi-a văzut de ale lui. Mie parcă îmi merge mai bine în lipsa, decât în prezenţa lui, nu ştiu ce părere are el pentru că nu pot sau nu vreau să-l întreb.E nedrept, dar fericirea are uneori un preţ atât de mare, încât te secătuieşte şi te doare mult timp după ce l-ai plătit.
Nu regret şi numai plâng demult ,am trăit multe momente în care mi s-a tăiat respiraţia de bucurie.Poate că nu pot să definesc şi să înteleg iubirea, dar pot să definesc fericirea.Mă hrănesc şi trăiesc din lucruile mici, care îţi oferă fericirea: că trăieşti, că eşti sănătos, că e soare afară, că toţi cei dragi sunt bine, că fac ce îmi place.Ca să fii iubit şi fericit trebuie să te iubeşti tu pe tine. Eu mă iubesc destul de mult, cât să învăţ să-mi clădesc un nou drum, pe baza pildelor din trecut.
Nu regret şi numai plâng demult ,am trăit multe momente în care mi s-a tăiat respiraţia de bucurie.Poate că nu pot să definesc şi să înteleg iubirea, dar pot să definesc fericirea.Mă hrănesc şi trăiesc din lucruile mici, care îţi oferă fericirea: că trăieşti, că eşti sănătos, că e soare afară, că toţi cei dragi sunt bine, că fac ce îmi place.Ca să fii iubit şi fericit trebuie să te iubeşti tu pe tine. Eu mă iubesc destul de mult, cât să învăţ să-mi clădesc un nou drum, pe baza pildelor din trecut.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)