Într-o dupa-amiaza mă plimbam prin parcul Tăbăcărie, pe malul lacului pe langă pescarii înfocați se aflau și doi copii care, cel putin la prima vedere nu aveau mai mult de 10 ani. De pe o banca din vecinatatea lacului o doamna încerca să-i explice unuia dintre copii că nu e frumos să arunce PET- uri goale în apa lacului.
Copilul se prefăcea că nici nu aude și a continuat să facă asta și după ce o rudă cu care mă plimbam i-a atras atenția că lacul e și așa destul de murdar și ar fi frumos să numai arunce gunoaie în el.
Din pacate reacția copilului a fost identică cu cea pe care o avusese și la atenționările doamnei dinainte, ba mai mult a înjurat câteva minute după plecarea noastră pentru că încă cineva îndrăznise să-i explice că ce face el dovedește cât de civilizat știe să se comporte. Era să uit înainte de a-și vedea de drumul ei o tipă care părea de-o seamă cu mine s-a mulțumit să aprobe sprijinul pe care una dintre noi i-l acordase doamnei ”Aveți dreptate, dar dacă ați știi cum vă mai înjură”. Și dacă înjură ar trebui să trecem nepăsători peste astfel de incidente?, întreb și eu retoric.
Știu că sunt puțin subiectivă, însă această întâmplare completată de incidentul trist din Parcul Tei arată cât de mult ne pasă de puținele locuri cu verdeață care mai există în orașul asta, și cât de mult le pasă unora dintre iubitorii de animale de soarta trecătorului care ar putea fi victima furiei patrupezilor fără stăpân.
În urma cu câțiva ani un maidanez din cartierul în care locuiesc a sărit s-o muște pe o altă rudă, din fericire faptul că avea pantalonii puțin peste genunchi a salvat-o, câinele a reușit doar să rupă pantaloni fără să ajungă cu colții în carne.
Surprinzător sau nu, pentru o doamna care locuia la etajul patru într-un bloc vecin oamenii care încercau să gonească câinele sau să cheme hingherii ca să-l ia erau răi și nemiloși.
De câte ori veneau hingherii se isca un mare scandal, pentru că respectiva doamna devenea brusc stăpâna câinelui, fără să-l fi hrănit în mod repetat măcar acolo în fața blocului.
Din nefericire puține persoane se obosesc să atenționeze un trecător care nu dă dovadă de un comportament civilizat și cu mult mai puține se implică să susțină un om care dorește ca locul în care se plimbă să fie curat sau care pur și simplu vrea să se simtă în siguranță în zona în care locuiește, măcar din punctul de vedere al lipsei maidanezilor.
Mie îmi plac câinii la nebunie, am și avut unul când aveam vreo 14 ani, dar l-am ținut în casă pentru că am vrut să am câine, nu am devenir stăpâna unui maidanez pentru cinci minute.
Atunci când am decis că nu mă mai pot ocupa de el i l-am dat cuiva care locuia la curte, unde sunt sigură că i-a fost mai bine decât la mine în apartament.
Menționez că locuiesc într-un cartier de la marginea Constanței în care maidanezii s-au înmulțit mai ceva ca iepurii și nu par să se oprească.
După aceste întâmplări îmi permit să intreb: Știm cu adevărat să ne comportăm civilizat cu cei din jur și cu mediul?
